În urmă cu 50 de ani debuta la Tecuci un concurs interjudețean de folclor, care încă după primele sale ediții avea să devină un autentic brand cultural al acestor locuri:
Cântă de răsună lunca Festival interjudețean de folclor
Acest eveniment a reprezentat o frumoasă inițiativă de ai aduce în faţa publicului tecucean pe interpreţii cântecului, dansului și portului popular, a datinilor și obiceiurilor românești atât de frumos prezentate în cultura română de două mari personalități născute nu departe de aceste locuri: folcloriștii Tudor Pamfile (Țepu) și Petru Caraman (Vârlezi).
Cântă de răsună lunca a debutat in anul 1969
Festivalul a debutat în anul 1969 când România se mai găsea încă într-o perioadă de oarecare deschidere culturală. La conducerea Casei de Cultură fusese numit de puțin timp, profesorul Constantin Filiță, cel care au avut ideea organizării acestei frumoase sărbători, el fiind și primul președinte de juriu. Din juriul acelei ediții a făcut parte și Maria Bararu, devenită în scurt timp una dintre marile soliste ale cântecului popular moldovenesc.
Dacă la început organizatorii și-au propus doar promovarea tradițiilor din zona Moldovei, pe parcursul anilor, aria etno folclorică a participării s-a extins peste Carpați, în Transilvania, (județele Bistrița Năsăud, Alba, Sibiu), Muntenia (județele Brăila, Buzău, Teleorman, Gorj), Dobrogea (județele Tulcea și Constanța), dar şi dincolo de Prut, în Basarabia.
Participarea formațiilor gălățene a fost aproape de fiecare dată răsplătită cu premii atât la nivel individual prin soliști vocali și instrumentiști, cât și la categoria de grup reprezentată de formații de dansuri, ansambluri folclorice sau grupuri vocale. Au rămas și astăzi în amintirea publicului sau a specialiștilor, regalurile folclorice prezentate pe scena festivalului, și nu numai aici, de Ansamblul folcloric „Doina Siretului” al Casei de Cultură Tecuci sau de Ansamblul folcloric „Horincea” din Galați.
Cântă de răsună lunca, a avut coregrafi profesioniști
Coregrafi profesioniști precum Puiu Băcanu, Mircea Codreanu, cărora li s-a alăturat mai târziu Maria Enache și Paul Buța au avut contribuții deosebite la pregătirea formațiilor de dansatori ai ansamblului tecucean. Alături de aceștia trebuie amintit și aportul substanţial al orchestrei de muzică populară, condusă mulți ani de dirijorul Victor Dușu.
Ansamblul folcloric „Doina Siretului” a fost într-un fel înmănuncherea artistică a unor grupuri sau formații muzical coregrafice sindicale pregătite mulți ani de instructori talentați precum Luca Toma, Bebe Gheorghiu, Sabina Evanghelidis și alții, care doar din motive de spațiu tipografic nu sunt nominalizați aici.
Numai înșiruirea dansatorilor de la toate edițiile trecute ale Festivalului „Cântă de răsună lunca” ar presupune o cifră care ar aduce numărul lor cu mult peste două sute, iar dintre aceştia, nu puţini au ajuns din parteneri de dans… parteneri de viață, prin căsătorie.
Primele cinci ediții ale concursului au fost programate în luna iunie și au avut ca loc de desfășurare, Parcul „Crâng”, lângă fosta grădină zoologică. Ulterior data de desfășurare a fost schimbată în luna septembrie, iar din anul 1974 scena a fost mutată în Parcul „1 Mai”.
Evoluția artistică a dansatorilor, a orchestrelor, soliștilor vocali și instrumentiști a fost în atenția unor jurii formate în cea mai mare parte din specialiști în folclor, personalități ale vieții culturale naționale, precum cercetătoarea Steluţa Popa, compozitorii Constantin Arvinte, Ludovic Paceag, maeștrii coregrafi Tita Sever, Teodor Vasilescu, Gheorghe Teodorciuc, Aurelian Ciornei.
Cântă de răsună lunca, a fost onorat cu recitaluri ale marilor interpreti
Nu în ultimul rând trebuie amintit că din juriul festivalului au făcut parte de-a lungul anilor și mari interpreți ai muzicii populare românești: Lucreția Ciobanu, Ștefania Rareș, Maria Ciobanu, Mioara Velicu, Maria Bararu, Laura Lavric, Maria Pietraru, Mariana Bădoiu.
Toată această succintă prezentare a Festivalului interjudeţean „Cântă de răsună lunca” pledează argumentat ideea că el reprezintă și azi o frumoasă carte de vizită, prin care municipiul Tecuci își păstrează în continuare un loc binemeritat în calendarul marilor concursuri naţionale de folclor.
Viorel Burlacu
GALERIE FOTO 2022
