Gândul ca o lacrimă pentru Liviu Blănaru

  Clepsidra nemiloasă a zeului Cronos a contorizat deja 10 ani de când juristul Liviu Blănaru (13 ian. 1947 – 22 aug. 2005), un boem al lumii tecucene, a plecat în prea mare grabă să asculte muzică astrelor, a stelelor… A rămas în memoria prietenilor ca unul din frumoşii nebuni ai noului drum care îşi aşeză ca bornă de început, anul 1990. Este unul dintre fondatorii organizaţiei locale a PNL alături de, “moş” Vasile Leoca, Virgil Pleşu, Mihai Constantin, Petruş Stoica, Paul Blănaru, Dan Frâncu. La începuturile noii construcţii politice şi-a asumat postura de finanţator independent, iar mai apoi combatant de prima linie, cu carnet de membru al acestui partid.

Un intelectual autentic, coleg de facultate cu Adrian Năstase, cu care s-a şi revăzut la Tecuci, cu ocazia unei deplasări în zona a social democratului. Liviu era un soi de, “boier” rătăcit prin provincie, ca dealtfel şi fratele său Paul, medicul pediatru care în câteva decenii de activitate, a mângâiat cu har, dar şi mare drag profesional, aproape toţii copiii din ţinutul Tecuci, redându-le acestora zâmbetul vindecării.

O fire romantică, ascultător al muzicii de calitate a cochetat chiar cu ea, fiind prin anii ’70, unul dintre tinerii şi talentaţii interpreţi de muzică uşoară din spectacolele Casei de Cultură.

S-a zbătut mult pentru deschiderea unui studio de radio în Tecuci, am fost împreună de câteva ori în Iaşi pentru documentare, ultima dată fiind chiar cu câteva luni înainte de a se stinge din viaţă. Din păcate nu putea duce de unul singur toate cheltuielile de finanţare a postului, iar apelurile sale făcute în mediul de afaceri local, inclusiv unor colegi liberali de a susţine un asemenea proiect au rămas fără ecou.

Alături de fratele său Paul a fost unul dintre, “obiectivele” importante din Tecuci ale servitorilor securităţii ceauşiste, aflat mereu sub stricta lor supraveghere. În decembrie 1989 fiind printre cei mai vocali critici ai atrocităţilor de la Timişoara, doar explozia socială care a cuprins atunci toată ţara l-a scăpat de arest în 19 decembrie, împreună cu tot grupul de prieteni cu care se afla în restaurantul Turist, înconjurat de miliţieni şi securişti.

Ca lider politic a lăsat o amprentă distinctă în viaţa socială tecuceana şi în acelaşi timp, o voce avizată în staff-ul liberalilor gălăteni, un lider politic cu o ţinută demnă, un deschizător de drum în mediul de afaceri tecucean, dar mai presus de toate, un Om adevărat!

Viorel Burlacu