25 mai, Ziua internationala a copiilor disparuti

Mediul familial are un rol foarte important în formarea şi dezvoltarea copiilor, acesta constituind locul unde asigurarea confortului şi imprimarea sentimentului de siguranţă celor mici ar trebui să fie prioritare. Din păcate, problemele cu care se confruntă direcţionează eforturilor părinţilor către satisfacerea nevoilor de bază, educarea propriilor copii trecând uneori pe plan secund, iar alteori în totalitate în sarcina şcolii. Starea de sărăcie care produce frustrări, în special în rândul adolescenţilor, rigiditatea regulilor de convieţuire şi lipsa de comunicare în familie, pretenţiile exagerate din partea părinţilor cu privire la rezultatele şcolare, regulile impuse, lipsa de control a situaţiei şcolare a celor mici sunt doar câteva dintre situaţiile care favorizează plecarea deliberată a minorilor de la domiciliu.
Exemple: 1. La data de 12.04.2011, ora 12.00, numitul A. A, din Galaţi, a sesizat faptul că fiica sa A. A., de 15 ani, a plecat de de la domiciliu în ziua de 29.03.2011 şi nu a mai revenit. La data de 08.04.2011 mama sa a reuşit să vorbească cu aceasta la telefon, spunând că se află la o prietenă în carierul Micro 18, dar refuză să se întoarcă acasă. A. A. a plecat în repetate rânduri de la domiciliu, pe motiv că nu se înţelegea cu părinţii, dar de fiecare dată a revenit după perioade mai mari de timp.
2. La data de 04.04.2011, în jurul orei 19.00, Secţia 3 Poliţie a fost sesizată de către numita L. C., din Galaţi, despre faptul că în data de 04.04.2011, fiica sa, L. A., de 16 ani, a plecat de la domiciliu şi nu s-a mai întors.
În baza sesizării primite s-a constituit echipa operativă care a constatat că, în dimineaţa zilei de 04.04.2011, ora 06.30, numita L. A., a plecat de acasă, cu scopul de a ajunge la liceu, unde este elevă în clasa a IX-a. Aceasta nu a mai ajuns la cursuri şi nici nu a mai revenit la domiciliu.
La data de 06.04.2011, ora 09.00, în urma cercetărilor numita L.A. a fost depistată în Micro 19. S-a stabilit că nu a fost victima niciunei infracţiuni şi a plecat de bunăvoie de la domiciliu în urma unor neînţelegeri cu părinţii.
În majoritatea situaţiilor minorii sunt găsiţi şi încredinţaţi familiilor/ aparţinătorilor, având în vedere şi faptul că cele mai multe dispariţii sunt, de fapt, plecări voluntare. Există însă şi cazuri cu final tragic, iar pentru a evita astfel de situaţii este bine ca fiecare dintre noi, în calitate de părinte, frate, prieten, dascăl sau simplu cetăţean, să acorde atenţie unor aspecte pragmatice, care pot avea caracter preventiv sau pot sprijini poliţia în demersurile efectuate în vederea găsirii minorului într-un interval de timp cât mai scurt de la momentul declarării dispariţiei. Este responsabilitatea fiecărui părinte/ aparţinător / educator să-l înveţe pe micuţ, cât mai de timpuriu :
A.să-şi cunoască numele şi prenumele, adresa şi numărul de telefon;
B. să ştie numele şi prenumele părinţilor;
C. să i se explice că nu e bine să discute cu persoane străine ori să accepte compania acestora;
D. părinţii să construiască o relaţie deschisă de comunicare cu minorul, o relaţie bazată pe încredere şi respect reciproc, o relaţie în care interdicţiile şi regulile grevate de „nu e voie să…”, să fie bine motivate, explicate şi argumentate;
E. relaţiile familiale să fie sincere, calde şi deschise, aşa încât copilul să spună dacă se simte desecurizat, speriat sau ameninţat, fără teama că va fi ridiculizat sau ignorat;
F. copilul să comunice mereu părinţilor/aparţinătorilor UNDE ŞI CU CINE PLEACĂ;
G. să fie învăţat că, dacă e singur acasă, nu trebuie să deshidă uşa necunoscuţilor, indiferent de motivaţia acestora;
H. în situaţia în care se pierde de părinţi, să ştie că trebuie să ceară ajutor – să se adreseze unui poliţist, unei vânzătoare etc. În cazul dispariţiei de minori, momentul declarării dispariţiei şi orele care urmează sunt capitale pentru soluţionarea cu succes a cauzei. Din acest motiv este foarte important ca, atunci când aţi observat dispariţia copilului, să sesizaţi imediat instituţiile competente, oferind toate informaţiile pe care le deţineţi şi care ar putea fi semnificative pentru rezolvarea situaţiei.
IPJ Galati compartimentul de relatii cu publicul

Saracia ne determina copiii si nepotii sa apuce pe cai gresite. Era tare bine pana in 1989 cand tinerii absolventi erau directionati catre diverse intreprinderi, ajutati sa-si intemeieze o familie… Acum nu mai avem nimic din toate acestea. Avem un gust amar atunci cand ne uitam la tinerii zilelor noastre. Majoritatea viseaza la masini scumpe, droguri, baruri cu pretentii si mult sex. Toate acestea duc la pieire.