Conacul din Ţigăneşti, 50 de milioane de euro în RUINĂ.

Zeci de articole s-au scris, în ultimii ani, despre starea deplorabilă în care se află Conacul de la Ţigăneşti, dar şi despre situaţia sa juridică, parcă fără speranţă. Unul dintre cele mai importante monumente ale istorie noastre naţionale zace de ani grei în mizerie, după ce fusese folosit în scopuri oarecum improprii, atât de regimul comunist, cât şi de administratorii care l-au avut pe mână după Revoluţie. A fost vilă de partid pentru comunişti şi motel pentru capitalişti, când ar fi trebuit, de fapt, în opinia noastră, să fie un loc luat sub oblăduirea statului român, un soi de muzeu la care să avem acces cu toţii, având în vedere că istoria care s-a scris pe acest domeniu este şi a noastră.

Academia Română încearcă, din 2009 încoace, să-şi recapete drepturile de proprietate asupra clădirii, pe care a primit-o, în anul 1900, prin testament, de la fostul proprietar, dar pe care a pierdut-o în timpul guvernării comuniste.

Palatul în stil neoclasic, situat în satul Ţigăneşti din comuna gălăţeană Munteni, are o suprafaţă construită de nu mai puţin de 12.900 de metri pătraţi şi – imediat ce-l vezi – înţelegi că vine dintr-o cu totul altă epocă decât clădirile de prin jur. Singurul edificiu care este – se pare – de-o vârstă cu conacul este biserica Sfântul Nicolae, considerată ctitorie a lui Costache Conachi.

Pentru comuna Munteni, ar fi mană cerească să se recondiţioneze conacul, pentru că, mai mult ca sigur, români şi străini ar veni să vadă palatul, impunător chiar şi acum, când e în paragină.

Potrivit informaţiilor Direcţiei de Cultură, conacul este acum în grija lichidatorului Insolvexpert SPRL Galaţi. Legea spune că indiferent cine o are în grijă trebuie să o şi conserve, numai că acest lucru le-ar fi practic imposibil cam tuturor, în afara unor firme cu potenţial financiar extrem de mare sau a statului. Clădirea este evaluată la 50 de milioane de euro pe piaţa imobiliară, iar reabilitarea unui astfel de monument istoric şi întreţinerea sa sunt operaţiuni extrem de costisitoare.

„Conacul” e, de fapt, un adevărat palat istoric

Conac înseamnă, potrivit DEX, „casă boierească la ţară”, pe o moşie. În realitate, însă, această reşedinţă care i-a aparţinut lui Costache Conachi este mult mai mult de atât. „Conacul” este, de fapt, un palat în stil neoclasic, cu o poartă în stil neogotic. Faţada neoclasică a conacului a fost modificată de Academia Română, care în 1912 a construit aici şi două noi aripi. Ulterior, a mai intervenit pentru a opera reabilitări, după cutremurul din 1940, care avariase edificiul de la Ţigăneşti.

Costache Conachi, descendent dintr-o familie fanariotă sau dintr-una de răzeşi (părerile istoricilor diferă), s-a născut la Ţigăneşti şi este considerat precursorul poeziei moderne româneşti. Ocupă funcţii dregătoreşti înalte, în Moldova: comis (înainte de martie 1803), ispravnic al ţinutului Tecuci (august 1806), staroste al ţinutului Putna (noiembrie 1809) şi agă al târgului Iaşi (după noiembrie 1813) şi chiar vornic, prin 1833.
Palatul ajunge în grija caimacamului Moldovei, Nicolae Vogoride, care în 1846, în prezenţa domnului Mihail Sturdza, se căsătoreşte, la Ţigăneşti, cu Ecaterina Cocuţa Conachi.

Nicolae Vogoride aduce modificări conacului. Printre altele, îşi amenajează aici o sală a tronului, cunoscută fiind intenţia sa de a ajunge domn al Moldovei. Cei doi divorţează, iar conacul ajunge la unul dintre fiii cuplului, Emanoil Vogoride.

Trecute vieţi…

Amănuntele pe care astăzi le-am putea numi parţial “mondene” din viaţa celor care au trăit la palat sunt uimitoare într-atât încât, spunem noi, ar merita să baţi drumul de la Galaţi şi să vizitezi un conac de la Ţigăneşti, reabilitat şi pregătit să primească oaspeţi curioşi. E interesant, spre exemplu, că dregătorul Costache Conachi s-a îndrăgostit de Smaranda Negri, când aceasta era căsătorită cu Petrache Negri. Abia după moartea acestuia din urmă, Costache Conachi şi Smaranda Negri se căsătoresc …citeste intreg articolul

Sursa: Viata-libera.ro