„Muralia II”, expoziţie de pictură şi grafică
Galeriile de Artă ”Gheorghe Petraşcu” au găzduit miercuri, începând cu ora 17, deschiderea expoziţiei de pictură şi grafică „Muralia II”, care poartă semnătura [intlink id=”9216″ type=”post”]pictorului [/intlink]născut în 1951, în comuna Măstăcani, din judeţul Galaţi, Ioniţă Benea. „Prima expoziţie, „Corole”, m-a fascinat (…) Este un artist consecvent, care a dovedit o evoluţie atentă”, a afirmat custodele galeriilor, Lucia Gologan. [intlink id=”13601″ type=”post”]Artistul [/intlink]a început să expună din 1972, atât în ţară cât şi în afara graniţelor, aceasta fiind cea de-a treia expoziţie la Tecuci. Iubitorii de artă au putut admira în jur de 50 de lucrări, 30% dintre ele făcând parte din expoziţia „Muralia I” ce a avut loc la Iaşi în 2009. Ioniţă Benea ne-a obişnuit ca după fiecare prezentare să doneze Muzeului Mixt, parte organizatoare a [intlink id=”6765″ type=”post”]expozitiilor[/intlink], câte o lucrare de-a sa. Artistul a mărturisit că s-a inspirat de-a lungul timpului de la Van Gogh, Luchian, din albumele de artă şi lucrările expuse la muzee, construindu-şi totodată un stil propriu, fapt vizibil în lucrările etalate. ”Nu există zi fără să pun mâna pe pix, dacă nu pe creion, e o formă de a refuza lumea din jur”, a precizat artistul. În expoziţia ”Muralia II” se poate observa un puternic impact al picturii murale din Nordul Moldovei, „emoţionantă, creatoare de stări deosebite”. „Nu o să regăsiţi [intlink id=”7974″ type=”post”]imagini [/intlink]tipice mănăstirilor Moldovei, am vrut să ilustrez starea de care am fost cuprins la poarta mănăstirii”, a subliniat Ioniţă Benea. ”Materialitatea fiecărei tuşe sugerează cojirea, repictarea, suprapunerea, trecutul şi personalitatea unică, evidente cui vrea să le vadă atunci când priveşte orice bucată de pictură murală sau icoană veche. Contururile te ajută să identifici fie un altar proliptic, fie o icoană împărătească, una de tip rusesc (cu a sa compartimentare unică) sau cu iconostas întreg. Alteori un şir de iconiţe pictate, cu ritmul lui atât de caracteristic pentru bisericile moldoveneşti”, aşa suna un fragment din critica făcută de Ştefania Dumbravă în 2009, redată în partea finală a vernisajului de către artist. ”Consider expoziţia ca un [intlink id=”8074″ type=”post”]omagiu [/intlink]adus lui Eminescu. Tablourile sunt adevărate vitralii prin care respiră ochiul iubitor de poezie, o dată trist, o dată vesel”, a opinat Eleonora Stamate.
