Dintre posturile Bisericii Ortodoxe, Postul Paştilor numit şi Postul Mare este cel mai restrictiv. Deşi în primele trei secole ale erei noastre postul acesta nu avea o durată obligatorie, cea de şapte săptămâni a fost stabilită abia în secolul IV după uniformizarea datei Paştilor hotărâtă la Sinodul I Ecumenic. Cele 49 de zile sunt o perioadă de curăţire, de intensificare a activităţilor duhovniceşti deoarece postul nu presupune numai abţinerea de la anumite alimente ci şi de la fapte care-l îndepărtează pe om de Dumnezeu. În Postul Mare se regăsesc doar două dezlegări la peşte, la Buna Vestire şi la Florii, iar în fiecare sâmbătă şi duminică sunt dezlegări la untdelemn şi vin.Anul acesta postul începe la data de 7 martie şi se termină la data de 22 aprilie. Slujbele din timpul Postului Mare au o frumuseţe aparte îndemnând la pocăinţă, la cugetarea greşelilor făcute, la înnoire. În prima şi a cincea săptămână se săvârşeşte slujba Canonului cel Mare al Sf. Andrei Criteanul. În cursul săptămânii se oficiază o liturghie deosebită, plină de solemnitate, Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite. În fiecare sâmbătă din post se săvârşesc slujbe de pomenire a morţilor. Săptămâna Patimilor, ultima din post este cea în care se oficiază Deniile care reamintesc fiecare moment al suferinţei lui Dumnezeu. Mântuitorul Iisus Hristos a postit înainte de a fi ispitit de diavol pe muntele Carantaniei învăţându-ne să folosim postul ca pe o armă duhovnicească în lupta cu răul şi în vederea dobândirii desăvârşirii spirituale. Tot El le spune ucenicilor la vindecarea lunaticului : ”Dar acest neam de demoni nu iese decât numai cu rugăciune şi cu post”.

MT – tecuci.eu