loader image
Simpozionul omagial Alexei Mateevici de la Muzeul Naţional de Literatură- Chişinău la statuia acestuia Grup

Tecucenii în anul Centenarului Marii Uniri (I)

………Din acest moment începem publicarea, în cadrul noii rubrici „Tecucenii în anul Centenarului Marii Uniri“, a unor materiale referitoare la demersurile pe care le întreprind locuitorii din municipiul nostru sau din împrejurimi, atât în ţară cât şi în afara graniţelor acesteia, pentru întărirea unităţii de neam şi limbă a românilor.

[dropshadowbox align=”none” effect=”curled” width=”auto” height=”” background_color=”#d8e6ff” border_width=”1″ border_color=”#dddddd” inside_shadow=”false” ]Participanţi la manifestările de la Chişinău şi Căinari dedicate aniversării lui Alexei Mateevici[/dropshadowbox]

Un fotoreportaj realizat în Republica Moldova

  Simpozionul omagial Alexei Mateevici de la Muzeul Naţional de Literatură  
  Chişinău, 15 martie 2018

___ Muzeul Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu“ din Chişinău a organizat un evantai de activităţi prilejuite de sărbătorirea a 130 de ani de la naşterea preotului – poet Alexei Mateevici.
___ Manifestările au debutat cu un pelerinaj prin locurile din Chişinău legate de numele scriitorului apoi, la sediul Muzeului Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu“, s-a vernisat o expoziţie fotodocumentară dedicată centenarului Unirii Basarabiei cu România şi s-au desfăşurat lucrările simpozionului „Un poet sacerdot în conştiinţa posterităţii“ condus de Vasile Malaneţchi, directorul acestei instituţii.
___ Cu acest prilej au avut intervenţii: academicianul Valeriu Matei, Ana Bantoş de la „Casa Limbii Române“, Veronica Boldişor, Mircea Coloşenco din România, Petru Râmbu din Căinari, precum şi membrii delegaţiei invitate din localităţile Tecuci şi Movileni. ( Despre manifestarea de la Movileni s-a scris AICI )

Tecucenii în anul Centenarului Marii Uniri

Simpozionul omagial Alexei Mateevici de la Muzeul Naţional de Literatură Chişinău intalnire Simpozionul omagial Alexei Mateevici de la Muzeul Naţional de Literatură Chişinău simpozion Simpozionul omagial Alexei Mateevici de la Muzeul Naţional de Literatură Chişinău simpozion omagial

___

  Popas la mormântul martirului unităţii de neam şi limbă Alexei Mateevici  
   Chişinău, 15 martie 2018

___ Invitaţii din România: protoiereul Gheorghe Joghiu, Protopop de Tecuci, Marian Moisă, primarul comunei Movileni, preotul Stelian Chirvase de la Biserica „Sfinţii Voievozi“ din aceeaşi localitate, preotul Constantin Velicu şi profesorul Ştefan Andronache din Tecuci, precum şi cercetătorul Mircea Coloşenco din Bucureşti, au ţinut să aducă omagiul lor şi să se reculeagă la mormântul celui care a fost Alexei Mateevici.
___ După ce reprezentanţii comunei Movileni au depus o coroană de flori cu panglică tricoloră şi au plantat o tufă de ghiocei înfloriţi, adusă de pe meleagurile tecucene unde a trăit preotul-poet în primăvara anului 1917, slujitorii bisericii româneşti prezenţi în Cimitirul Central au oficiat o slujbă de pomenire.

Tecucenii în anul Centenarului Marii Uniri

Simpozionul omagial Alexei Mateevici de la Muzeul Naţional de Literatură Chişinău Preotul Joghiu Simpozionul omagial Alexei Mateevici de la Muzeul Naţional de Literatură Chişinău Preoti slujesc Simpozionul omagial Alexei Mateevici de la Muzeul Naţional de Literatură Chişinău la mormant

___ 

  Sărbătoarea de suflet de la casa în care a văzut lumina zilei Alexei Mateevici.  
  Căinari, 16 martie 2018

___ La Căinari şi-au dat întâlnire, chiar în ziua în care s-a născut cu 130 de ani în urmă, Alexei Mateevici: trei academicieni din Moldova, oficialităţi de la raion, Primarul localităţii, numeroase cadre didactice, foarte mulţi elevi şi orăşeni.
___ În faţa casei părinteşti transformată în muzeu din anul 1968 au rostit discursuri: scriitorii Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija şi Valeriu Matei, vice-preşedintele Comitetului Raional Căuşeni, Maria Ghelan primarul oraşului Căinari şi profesorul Petru Râmbu, întemeietorul muzeului.
Elevii din cadrul Liceului „Alexei Mateevici“ din localitate au susţinut un impresionant recital de muzică şi poezie patriotică dedicat celui sărbătorit după care participanţii au depus buchete de flori la piedestalul statuii preotului – poet.
___ Delegaţia din Movileni a adus cu acest prilej doi puieţi de arbori şi un vas mare cu flori.
___ De aici, reprezentanţii din Tecuci şi Movileni s-au deplasat la Zaim (unde, anterior, se desfăşurase o activitate similară) fiind primiţi cu multă căldură de către primarul comunei Ion Veste şi de poetul Ioan Găină care au înmânat protoiereului Gheorghe Joghiu şi lui Ştefan Andronache medalia jubiliară „Alexie Mateevici – 130 ani din ziua naşterii“ (scoasă, recent, de Muzeul din această localitate) pentru „promovarea vieţii şi operei lui Alexie Mateevici în tot spaţiul românesc“.

Tecucenii în anul Centenarului Marii Uniri

Simpozionul omagial Alexei Mateevici de la Muzeul Naţional de Literatură Chişinău discurs recital de muzica Simpozionul omagial Alexei Mateevici de la Muzeul Naţional de Literatură Chişinău discurs Simpozionul omagial Alexei Mateevici de la Muzeul Naţional de Literatură- Chişinău la statuia acestuia Grup

___

   Postfaţă   

___ Fiindcă ne aflăm deja în anul Centenarului Marii Uniri, noi românii va trebui să ne mobilizăm forţele astfel încât să fim alături de fraţii noştri de peste Prut, s-ar cuveni să-i invităm cât mai des pe la noi sau, de ce nu, să mergem noi înşine la ei acasă.
___ Acum, mai mult decât oricând, românii basarabeni au nevoie de sprijinul nostru moral, material şi spiritual. Ei s-ar bucura şi dacă ne-ar vedea tot mai des ca turişti prin frumosul oraş Chişinău unde, iarăşi, limba rusă pare să devină tot mai predominantă pe stradă după înstrăinarea apartamentelor celor plecaţi la muncă în străinătate.
___ Recurgând la un astfel de gest ar fi posibil ca limba română să se simtă iarăşi în largul său precum înainte de fatidicul an al răpirii Basarabiei din anul 1812 ori în perioada unificării dintre anii 1918 – 1940.
___ Dacă noi considerăm că îl iubim cu adevărat pe marele voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt şi dorim să-i cunoaştem fruntariile de la răsărit ale Ţării Sale întregi şi apărate întotdeauna cu spada, atunci să descindem în legendarul Orheii Vechi sau la Soroca, cetatea de pe Nistru. Ceea ce vom trăi prin aceste locuri nu se poate descrie în cuvinte, iar vizita noastră nu se va mai uita niciodată.
___ Dacă ne place să îngânăm frumoasele versuri ale poemului devenit imn, „Limba noastră“, de ce să nu mergem şi prin raionul Căuşeni pentru a vizita vechile case parohiale din Zaim şi Căinari transformate, de nişte intelectuali români cu suflet mare, în muzee – sanctuar ale spiritualităţii naţionale. Aici, preotul-poet Alexei Mateevici – cel care a militat chiar cu preţul vieţii sale pentru unitatea de neam şi limbă a tuturor românilor – ne aşteaptă pentru a-i cunoaşte viaţa şi îndrăgi opera.
___ Indiferent ce decizie vom lua, să nu uităm faptul că şi moldovenii de dincolo de Prut sunt şi ei tot români şi au dreptul ca şi noi, cei din Patria comună aflată în sărbătoare pe tot parcursul anului 2018, la o viaţă liberă, prosperă şi demnă.

Ştefan Andronache