Calistrat Hogaş (1847 – 1917), scriitor şi prozator. Debutează cu versuri, recenzii sau conferinţe în revista „Asachi”, apoi în revista ieşeană „Arhiva” şi „Viaţa românească” a lui Garabet Ibrăileanu. Publică „Pe drumuri de munte”, ce include ciclurile „Amintiri dintr-o călătorie” şi „În munţii Neamţului” si povestirile „Cuconu Ioniţă Hrisanti” şi „Amintiri din copilărie”. S-a născut la Tecuci, în familia preotului Gheorghe Dimitriu. A fost înscris la şcoala publică, sub patronimicul Hogáş, din iniţiativa învăţătorului, Hogáş fiind porecla bunicului dinspre tată. În perioada 1860-1869, a urmat Academia Mihăileană, în generaţia lui A.D. Xenopol, Al. Lambrior, Vasile Conta, Gheorghe Panu şi alţii de care l-au legat prietenii durabile. După absolvirea liceului s-a înscris la Facultatea de filozofie şi litere din Iaşi, “branşa literară”. În anul în care a terminat Academia, în urma unui concurs, a fost numit profesor de “partea literară” la gimnaziul comunal din Piatra Neamţ şi, la foarte scurt timp – director.
S-a căsătorit în 17 ianuarie 1871 cu fiica preotului Costache Gheorghiu din Piatra Neamţ, foarte tânăra şi sfioasa Elena, căreia scriitorul i se adresa cu apelativul “Elencu”.
Un conflict de proporţii cu autorităţile locale care patronau gimnaziul l-au determinat să se mute în 1878, pentru doi ani, la gimnaziul din Tecuci şi un an la Şcoala normală “Vasile Lupu” din Iaşi. A revenit în 1881 ca director şi profesor la Piatra Neamţ şi a devenit un apropiat “amic” al lui I.L. Caragiale, aflat în perioada octombrie 1881 – martie 1882 în judeţul Neamţ, ca revizor şcolar. Un alt conflict cu autorităţile locale, în 1886, implicând şi conotaţii de viaţă personală, l-au îndemnat să se transfere, ca profesor şi director, la gimnaziul din Alexandria, refuzând oferta de a se stabili la Bucureşti.
La 31 ianuarie 1882 i s-a născut cel de-al şaptelea copil, o fetiţă botezată Sidonia. Deşi a mai existat şi cel de-al optulea copil născut în familia scriitorului – Marioara, care a decedat timpuriu, Sidonia, rămasă mezină, şi-a însoţit tatăl, alături de mama ei, în detaşarea la Alexandria (Teleorman).
Vila din Roman în care a locuit Calistrat Hogaş între 1891-1899
Profesorul C. Hogaş s-a apropiat de casă, stabilindu-se la Roman în 1891, unde s-a mutat şi Sidonia. În Roman, Calistrat Hogaş locuieşte într-o vilă aflată în apropierea Liceului Roman-Vodă. În 1899, întreaga familie, cu excepţia fiului Aetiu, care studia la Bucureşti, s-au mutat la Iaşi.
Profesorul C. Hogaş a ieşit la pensie, dar a continuat să predea până la 40 de ore pe săptămână. 1915: Scriitorul se mută la Piatra Neamţ unde locuiau deja soţia şi fiica Cecilia.
28 august 1917: Calistrat Hogaş se stinge din viaţă la Roman, în mijlocul nepoţilor pe care i-i dăruise fiica cea mare, Cleopatra Silberg. La împlinirea a 42 de zile, la 8 octombrie, este reînhumat la Piatra Neamţ.