Predicţia cutremurelor a devenit iar subiect la ordinea zilei şi face valuri printre specialiştii din domeniul seismologiei, dar şi noi suspiciuni, chiar spaime, în rândul populaţiei. Pe marginea ultimelor declaraţii ale domnului Gheorghe Marmureanu, directorul Institutului Naţional de Fizică a Pământului, publicate recent în presă centrală, am solicitat pentru cititorii cotidianului, Viaţa liberă” câteva răspunsuri din partea seismologului George Purcaru, profesor dr. la Institutul de Geostiinte al Universităţii, J. W. Goethe” din Frankfurt, preşedinte al Comitetului pentru Metode şi Algoritm de Predicţie a Cutremurelor, de pe lângă Comisia europeană.

V.B. – Domnule Profesor, cercetările dvs – inclusiv cele care ţin de predicţia ştiinţifică – pot confirma ipoteza domnului Marmureanu, conform căruia următorul cutremur mare, care se va produce în România va fi mai puternic decât cel din 1977 şi va avea 7,5 grade magnitudine, cu urmări extrem de grave?

Nu se confirmă.

Domnia sa a făcut comparaţia cu seismul din 1802, despre care se spune că a avut magnitudinea de 7,9 grade.

A spune, nu înseamnă că este şi adevărat şi deasemenea magnitudinea nu se măsoară în grade. Magnitudinea clasică M a celui din 1802 a fost estimată de mine în 1975 folosind ecuaţia lui şi pe baza intensităţii (macro) seismice de 9,5-10 grade, din care a rezultat M=7,5-7,75.

V.B. – Se ştie magnitudinea exactă a acestui cutremur din octombrie 1802 ca să poată fi făcută o analogie?

Nu. O magnitudine mai exactă decât cea menţionată în intervalul de mai sus nu există actualmente dovedită ştiinţific, ca fiind de încredere.

V.B. – Ce trebuie să cunoască un nespecialist despre cei doi termeni: magnitudine şi intensitate?

Magnitudinea M. a unui cutremur este un număr pe o anumită scara de magnitudine, clasică sau modernă – exprima mărimea, cât de puternic” este la adâncimea unde, procesul cutremur” s-a produs. În prezent magnitudinea maximă pe scările moderne este de aproximativ max=10, care este universal acceptată. Intensitatea seismică I. măsoară gradul distrugerilor produse de un cutremur pe o scară de intensitate (există mai multe), are 12 grade şi foloseşte curbe izoseite pentru estimarea ei. Atenţie, nu se confunda cu scările de magnitudine!

V.B. – Credeţi în sistemele despre care se spune că avertizează un cutremur cu câteva minute înainte de declanşarea să?

Sistemele de avertizare seismică (EWS) introduse din 1985 nu avertizează un cutremur înainte de declanşarea lui. Scopul lor este să permită avertizarea mişcării şi zguduirii solului şi ajuta la micşorarea sau înlăturarea distrugerilor posibile şi a pierderilor umane. Avertizarea are loc însă după declanşarea cutremurului, nu înaintea lui. Aceasta avertizare poate fi de ordinul secundelor, cu circa 21-25 de secunde înainte de mişcările solului, pentru Bucureşti, în cazul cutremurelor adânci (60-170 km) din zona Vrancea.

V.B. – România, prin zonă seismică fierbinte din munţii Vrancei se situează printre zonele de pe glob puternic active din punct de vedere seismic?

Da, este o zonă destul de, caldă”, care produce cutremure adânci, distrugătoare.

V.B. – Care este predicţia dvs pentru următorul cutremur puternic în Vrancea?

Modelul meu de predicţie pe lungă durată a cutremurelor adânci, puternice (magnitudine mai mare de 6,7) din Vrancea a fost făcut în 1974. Se bazează pe câteva legi empirice (regularităţi) descoperite de mine şi cu două clase de magnitudine, corespunzătoare cutremurelor mari, (puternice) şi foarte mari. Este primul model fundamentat ştiinţific de predicţie publicat în lucrarea mea din 1974. Modelul cuantificat prin magnitudini, are la baza trei benzi de timp seismice active în ani: 0-10, 30-40 şi 70-90 de ani din fiecare secol. Înăuntrul acestor benzi se repetă majoritatea cutremurelor mari din Vrancea (există şi excepţii); repetarea lor este neperiodica, însă se produce în cicluri de repetiţie (quasicicluri) de aproximativ 100 şi 300 de ani. În 1974 am prezis un cutremur de magnitudine 6,75-7, în 1980, plus-minus 13 ani, care a avut loc în 1977, iar următorul în 2005, plus minus circa 5-7 ani, cu aceeaşi magnitudine.

V.B. – Dar pe cele din anii 1986 şi 1990 le-a prezis cineva?

Cutremurele puternice din 1986 şi 1990 nu au fost prezise deoarece predicţia ştiinţifică, mai precisă a cutremurelor, este încă o problemă nerezolvată. Ea trebuie, în cazul de faţă data împreună cu eroarea ei, adică predicţia este posibilă numai într-un interval-eroare de timp.

V.B. – Răspundeţi totuşi dacă dvs credeţi în predicţia de care aminteam la început, cea a dlui Marmureanu…

Nu, nu este o predicţie ştiinţifică, ci doar o afirmaţie, fără dovezi de încredere!

Viaţa liberă – iunie 2009
Interviuri publicate în volumul „Memoria hârtiei”, autor Viorel Burlacu